Editura Universităţii din BucureştiCartea care te scoate la liman

The papers in the present volume depart from the image of a monolithic culture, arrogant in its unity and uniformity, taking human solidarity and creativity as their premise. The volume thus centres upon the fundamental concepts of "transdifference": transculturality and interculturality. Both concepts contribute to the shaping of the relations among cultures, transcending conflict and isolation, in favour of diversity. Prezentul volum reuneşte lucrările prezentate la Sesiunea Ştiinţifică Anuală a Facultăţii de limbi şi literaturi străine "Concepte trans- şi interculturale (Transcultural and Intercultural Concepts)", 12-13 mai 2006.

Lucrarea de faţă se doreşte a fi un instrument de lucru, absolut necesar ca urmare a introducerii în programa masteratului de studii culturale slave a disciplinei imagologie slavă. Avem de a face cu o crestomaţie de imagologie polonă, cuprinzând 15 studii semnate de specialişti români şi polonezi, variată ca metodologie, dar bogată, densă, materialele incluse punând în evidenţă imaginea polonezilor (mituri, stereotipuri, prejudecăţi, simboluri, mentalităţi, comportament), axate fiind pe relaţia dintre identitate şi alteritate (cum se realizează, dar şi cum se modifică şi se fixează aceasta, precum şi dificultăţile pe care cercetătorii şi profesorii sunt chemaţi să le rezolve). Crestomaţia cuprinde, pe de o parte, studii de autor, concentrate mai cu seamă asupra analizei unor opere literare din care transpare atât imaginea polonezilor, cât şi a altor etnii (germani, evrei, ruşi etc.), iar pe de altă parte, studii teoretice, în cea mai mare parte traduse, realizate de istorici şi sociologi polonezi.

Volumul cuprinde mai multe studii fundamentate, aşa cum mărturiseşte autorul însuşi, pe clasificarea romanului şi metodologia propuse de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe. În acest spirit, sprijinindu-se pe texte literare şi pe numeroase referinţe critice sunt urmărite atributele corintice la câţiva scriitori polonezi sau bulgari, cu raportări şi la literatura română. O atenţie deosebită se acordă conceptului de balcanism literar, autorul distingând câteva trăsături ale mentalităţii balcanice configurate în două ipostaze esenţiale: una derizorie, dezintegrativă, negativă, cealaltă - spirituală, contemplativă, estetică, văzute ca înglobând numeroase însuşiri ale corinticului. Studiile consacrate unor poeţi şi prozatori polonezi şi bulgari sunt menite să îmbogăţească imaginea receptării literaturilor slave în spaţiul românesc.

Constantin Geambaşu este profesor universitar, doctor în ştiinţe filologice, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, şeful Catedrei de Limbi şi Literaturi Slave, preşedintele Asociaţiei Slaviştilor din România, vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale a Poloniştilor “Bristol”, membru al Uniunii Scriitorilor (secţia traducători). Cursuri şi domenii de interes: Literatură polonă (secolele XIX-XX), cultură şi civilizaţie polonă, literatură comparată, imagologie şi mentalităţi slave, teoria şi practica traducerii, stilistică funcţională. Volume publicate: Maria Dabrowska – Proza interbelică (1996), Ipostaze lirice şi narative (1999), Scriitori polonezi (sec. XX), 2002, Cultură şi civilizaţie polonă. Secolele X-XVII, 2005. Volumul de faţă reuneşte studii şi analize literare, referitoare la opere aparţinând unor perioade diferite, începând cu Lamentaţiile poetului renascentist J. Kochanowski, continuând cu Nunta simbolistului S. Wyspiański şi încheind cu eseurile postmoderne, Călătorind spre Babadag, ale prozatorului contemporan A. Stasiuk. Toate aceste medalioane critice relevă o metodologie variată de abordare a textului literar, urmărind teme şi idei care s-au impus în ultimii ani în atenţia criticii: intertextualitatea, interculturalitatea, mitologizarea şi demitologizarea, imagologia (relaţia dintre identitate şi alteritate), modernitatea şi postmodernitatea literară.

Lucrarea profesorului Constantin Geambaşu este un studiu documentat asupra unei perioade delicate din istoria Polonia. „În secolele X-XII, Polonia a traversat o perioadă extrem de bogată în evenimente remarcabile, începând cu punerea bazelor statului şi ale creştinismului până la impunerea sa ca putere europeană de anvergură în perioada regilor iagielloni... Sarmatismul nobiliar – curent politic şi cultural predominant în secolul al XVII-lea – a impus trei teme culturale: Dumnezeu, onoarea şi patria, Polonia fiind percepută în spaţiul european ca bastion al creştinităţii”, notează autorul studiului.